Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării Etichetă: sourceedit |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[Fișier:Teorema lui Lagrange fig. 1.JPG|thumb|right|200px]] |
[[Fișier:Teorema lui Lagrange fig. 1.JPG|thumb|right|200px]] |
||
+ | == Enunţ == |
||
− | DA |
||
+ | '''Teorema creşterilor finite a lui Lagrange''' mai este deumită şi [[Prima teoremă a creșterilor finite]] sau [[Prima teoremă de medie]]. |
||
+ | Este o generalizare a [[teorema lui Rolle|teoremei lui Rolle]], în care [[funcție|funcția]] considerată nu are neapărat valori egale la capetele [[interval]]ului de definiţie. |
||
+ | |||
+ | '''Teoremă''' ([[Lagrange]]). |
||
+ | Fie <math>f: [a, b] \rightarrow \mathbb R, \; a, b \in \mathbb R, \; a< b</math> o [[funcție]] care respectă următoarele condiţii: |
||
+ | |||
+ | '''1)''' '''f''' este [[continuitate|continuă]] pe intervalul [[mulțime închisă|închis]] <math>[a, b]; \!</math> |
||
+ | |||
+ | '''2)''' '''f''' este [[derivată|derivabilă]] pe intervalul [[mulțime deschisă|deschis]] <math>(a, b), \!</math> |
||
+ | |||
+ | atunci există cel puţin un [[punct]] '''c''' în intervalul deschis '''(a, b)''' (deci <math>c \in (a, b) \!</math>) pentru care: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(c) = \frac{f(b) - f(a)}{b-a}. \!</math> |
||
+ | |||
+ | == Consecinţe == |
||
+ | '''1)''' Dacă '''f''' are derivata nulă pe un interval atunci '''f''' este constantă pe acel interval. |
||
+ | |||
+ | '''2)''' Dacă '''f''', '''g''' au derivatele egale pe un interval atunci ele diferă pe acel interval doar printr-o constantă. |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x) = g'(x), \; \forall x \in E \; \Rightarrow \; f(x) - g(x) = k, \; \forall x \in E. \!</math> |
||
+ | |||
+ | '''3)''' Dacă derivata unei funcţii este (strict) pozitivă (respectiv negativă) pe un interval, atunci funcţia este (strict) crescătoare (respectiv descrescătoare) pe acel interval: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x) \ge 0, \; \forall x \in E \; \Rightarrow \; f \!</math> este crescătoare pe '''E'''; |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x) \le 0, \; \forall x \in E \; \Rightarrow \; f \!</math> este descrescătoare pe '''E'''; |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x) > 0, \; \forall x \in E \; \Rightarrow \; f \!</math> este strict crescătoare pe '''E'''; |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x) < 0, \; \forall x \in E \; \Rightarrow \; f \!</math> este strict descrescătoare pe '''E''', |
||
+ | |||
+ | unde s-a considerat <math>f: E \rightarrow \mathbb R, \!</math> '''E''' fiind interval închis. |
||
+ | |||
+ | |||
+ | '''4)''' Fie <math>f: E \rightarrow \mathbb R, \!</math> '''E''' interval închis şi <math>x_0 \in E. \!</math> |
||
+ | Dacă '''f''' este [[continuitate|continuă]] în <math>x_0 \!</math> şi [[derivată|derivabilă]] pe <math>E \setminus \{ x_0 \} \!</math> şi există [[limită a unei funcții|limita]] <math>\lim_{x \to x_0} f'(x) =l \in \mathbb {\bar R}, \!</math> |
||
+ | atunci '''f''' admite derivată în <math>x_0 \!</math> şi avem: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x_0) = l. \!</math> |
||
+ | |||
+ | Mai mult, dacă <math>l \in \mathbb R, \!</math> atunci '''f''' este derivabilă în <math>x_0 \!</math> şi: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x_0) = l. \!</math> |
||
+ | |||
+ | == Aplicaţii == |
||
+ | '''1)''' Să se studieze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange în cazul funcţiei: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f: [1, 3] \rightarrow \mathbb R, \; f(x) = \begin{cases} x, & daca \; 1 \le x \le 2 \\ \frac{x^4}{2}+1, & daca \; 2 < x \le 3 \end{cases} \!</math> |
||
+ | |||
+ | |||
+ | ''Soluţie'' |
||
+ | ::<math>\lim_{x \to 2, \; x<2} x=2. \!</math> |
||
+ | |||
+ | Verificăm continuitatea funcţiei: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f(2) = \lim_{x \to 2, \; x<2} x =2 \!</math> |
||
+ | |||
+ | ::<math>f(2) = \lim_{x \to 2, \; x>2} \frac{x^4}{4}+1 =5 \!</math> |
||
+ | |||
+ | Verificăm derivabilitatea: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'(x) = \begin{cases} 1 & daca \; 1 \le x < 2 \\ \frac x 2 & daca \; 2< \le 3 \end{cases} \!</math> |
||
+ | |||
+ | În punctul '''x=2''' avem: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'_s (2) = \lim_{x \to 2 \; x<2} \frac{x-2}{x-2} =1; \!</math> |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'_d (2) = \lim_{x \to 2 \; x>2} \frac{x^2 +1 -2}{x-2} = \frac 1 4 \!</math> |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'_d (2) = \lim_{x \to 2 \; x>2} \frac{(x-2)(x+2)}{x-2} = 1 \!</math> |
||
+ | |||
+ | Am obţinut: |
||
+ | |||
+ | ::<math>f'_s = f'_d =1, \!</math> |
||
+ | deci funcţia este derivabilă şi atunci se poate aplica teorema lui Lagrange: |
||
+ | |||
+ | ::<math>\frac{f(3) - f(1)}{3-1} = \frac{\frac 9 4 +1 -1}{2} = \frac 9 8, \!</math> |
||
+ | |||
+ | se disting două cazuri: |
||
+ | |||
+ | * cazul 1: dacă <math>c \in (1, 2) \; \Rightarrow \; f'(x) = \frac 9 8 \; \Leftrightarrow \; 1=\frac 9 8,</math> imposibil |
||
+ | * cazul 2: dacă <math>c \in (2, 3) \; \Rightarrow \; f'(c) = \frac 9 8 \; \Leftrightarrow \; \frac c 2 = \frac 9 8 \; \Leftrightarrow \; c= \frac 94 \in (2, 3).</math> |
||
+ | |||
+ | |||
+ | |||
+ | '''2)''' Să se demonstreze inegalitatea: |
||
+ | |||
+ | ::<math>\frac{x}{1+x} < \ln (1+x) < x, \; x>0; \!</math> |
||
+ | |||
+ | |||
+ | ''Soluţie''. |
||
+ | Aplicăm teorema lui Lagrange funcţiei <math>f(t) = \ln (1+t) \!</math> pe intervalul <math>[0, x]; \!</math> |
||
+ | |||
+ | ::<math>\frac{f(b) - f(a)}{b-a}= f'(c) \!</math> |
||
+ | |||
+ | devine |
||
+ | |||
+ | ::<math>\frac{f(b) - f(0)}{x-0}= f'(c) \!</math> |
||
+ | |||
+ | deci: |
||
+ | |||
+ | ::<math>\frac{\ln (1+t)}{x} = \frac{1}{1+c}. \!</math> |
||
+ | |||
+ | Cum <math>0<c< x, \!</math> avem: |
||
+ | |||
+ | ::<math>1< c+1<x+1 \!</math> şi <math>1>\frac {1}{c+1}>\frac{1}{x+1} \!</math> |
||
+ | |||
+ | ::<math>\Rightarrow \; 1>\frac{\ln (1+x)}{x}> \frac{1}{x+1} \; \Rightarrow \; x> \ln (1+x) > \frac{x}{x+1}. \!</math> |
||
+ | |||
+ | == Vezi şi == |
||
+ | * [[Teoreme de medie]] |
||
+ | * [[Teorema lui Lagrange|Teoremele lui Lagrange]] |
||
+ | |||
+ | == Resurse == |
||
+ | * [http://meditatiionline.ro/44100-21-247-0-0-Formule_Matematica_Functii_derivabile_Teorema_lui_Lagrange.html MeditatiiOnline.ro] |
||
+ | * [http://www.e-formule.ro/wp-content/uploads/teorema-lui-lagrange.htm e-Formule.ro] |
||
+ | * [http://staticlb.didactic.ro/uploads/material/32/41/5//teoremaluilagrange.pdf Aplicaţii] |
||
+ | |||
[[Categorie:Calcul diferențial]] |
[[Categorie:Calcul diferențial]] |
||
[[Categorie:Teoreme]] |
[[Categorie:Teoreme]] |
Versiunea de la data 12 decembrie 2015 12:26
Enunţ
Teorema creşterilor finite a lui Lagrange mai este deumită şi Prima teoremă a creșterilor finite sau Prima teoremă de medie. Este o generalizare a teoremei lui Rolle, în care funcția considerată nu are neapărat valori egale la capetele intervalului de definiţie.
Teoremă (Lagrange). Fie o funcție care respectă următoarele condiţii:
1) f este continuă pe intervalul închis
2) f este derivabilă pe intervalul deschis
atunci există cel puţin un punct c în intervalul deschis (a, b) (deci ) pentru care:
Consecinţe
1) Dacă f are derivata nulă pe un interval atunci f este constantă pe acel interval.
2) Dacă f, g au derivatele egale pe un interval atunci ele diferă pe acel interval doar printr-o constantă.
3) Dacă derivata unei funcţii este (strict) pozitivă (respectiv negativă) pe un interval, atunci funcţia este (strict) crescătoare (respectiv descrescătoare) pe acel interval:
- este crescătoare pe E;
- este descrescătoare pe E;
- este strict crescătoare pe E;
- este strict descrescătoare pe E,
unde s-a considerat E fiind interval închis.
4) Fie E interval închis şi
Dacă f este continuă în şi derivabilă pe şi există limita
atunci f admite derivată în şi avem:
Mai mult, dacă atunci f este derivabilă în şi:
Aplicaţii
1) Să se studieze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange în cazul funcţiei:
Soluţie
Verificăm continuitatea funcţiei:
Verificăm derivabilitatea:
În punctul x=2 avem:
Am obţinut:
deci funcţia este derivabilă şi atunci se poate aplica teorema lui Lagrange:
se disting două cazuri:
- cazul 1: dacă imposibil
- cazul 2: dacă
2) Să se demonstreze inegalitatea:
Soluţie.
Aplicăm teorema lui Lagrange funcţiei pe intervalul
devine
deci:
Cum avem:
- şi