Math Wiki
Advertisement
Puterea unui punct fata de un cerc 1

Enunţ[]

Teoremă. Dacă sunt patru puncte distincte situate pe un cerc astfel încât atunci


Demonstraţie. Deosebim cazurile:

1)

Deoarece (subîntind acelaşi arc) şi (opuse la vârf), deducem de unde sau

Observaţie. E util să reformulăm: dacă atunci pentru orice coardă care conţine punctul M, produsul este constant. Valoarea constantă a acestui produs înmulţită cu (-1) se notează cu şi se numeşte puterea punctului interior M faţă de cercul dat.

Puterea unui punct fata de un cerc 2

2)

Din obţinem de unde aceeaşi egalitate

Valoarea constantă a acestui produs se notează cu şi se numeşte puterea punctului exterior M faţă de cerc.


Dacă M este un punct fixat, ne propunem acum să determinăm în funcţie de elemente cunoscute, expresia puterii sale faţă de cerc.


1)

E suficient să considerăm coarda (AB) ca fiind diametru şi deci:


2)

La fel, considerăm coliniare (în această ordine) astfel încât (AB) este diametru şi astfel avem:


Observaţie. Dacă iar dacă MT e tangentă la cerc, punctul T fiind punctul de tangenţă, avem Aşadar, pentru orice punct M din planul cercului avem:

Aplicaţii[]

Problema 1[]

Puterea unui punct fata de un cerc 3

Dacă şi sunt cercul circumscris, respectiv cercul înscris pentru un triunghi ABC, atunci:

(relaţia lui Euler)


Soluţie.

Notăm cu D intersecţia bisectoarei AI cu aşadar D este mijlocul arcului Deoarece şi în obţinem:

adică triunghiul BID este isoscel cu:

  (1)

Folosind teorema sinusurilor în avem şi:

  (2)

Notăm acum E piciorul perpendicularei din I pe CA şi avem: iar din (dreptunghic în E), deducem:

  (3)

Este suficient să scriem puterea punctului I faţă de cercul şi obţinem:

sau, folosind relaţiile (1), (2), (3),

de unde:

(Observaţie: Obţinem de aici şi inegalitatea lui Euler: )

Problema 2[]

Dacă este cercul circumscris triunghiului ABC în care G şi H sunt centrul de greutate, respectiv ortocentrul, iar atunci:


Soluţie:

Puterea unui punct fata de un cerc 4

Dacă E este mijlocul lui (BC) şi putem scrie:

Folosind puterea punctului E faţă de cercul avem:

adică

şi ajungem la:

Dar, conform teoremei medianei:


Observaţii.

1) Egalitatea se poate demonstra şi cu relaţia Leibniz:

adevărată pentru orice punct M din planul triunghiului ABC. E suficient să luăm

2) Se poate demonstra şi:

Problema 3[]

Se consideră două puncte fixe A şi B pe diametrul unui semicerc, egal depărtate de centru, iar M şi N două puncte variabile pe semicerc astfel încât Să se arate că produsul este constant.


Soluţie.

Puterea unui punct fata de un cerc 5

Considerăm tot cercul din care provine semicercul dat şi notăm:

Proiectăm acum O pe MP şi NQ în S, respectiv T. Punctele sunt coliniare. Obţinem de unde şi

Deducem acum (coarde egal depărtate de centru) şi astfel

Cum ajungem la:

Puterea punctului A faţă de cerc conduce la:

adică:

(constant)

QED.

Problema 4[]

Se notează cu mijloacele laturilor respectiv ale unui triunghi ABC. Dreptele AM, BN, CP intersectează cercul circumscris triunghiului ABC în respectiv Să se demonstreze egalitatea:


Soluţie. Folosind puterea punctelor faţă de cerc obţinem:

Suma din membrul stâng al inegalităţii propuse se poate acum scrie:

Folosim acum teorema medianei, adică:

şi analoagele. Urmează calcule simple, regrupări de factori şi utilizarea unor inegalităţi de tipul

Problema 5[]

Se consideră un cerc în care este înscris triunghiul isoscel ABC (). Prin A se duce o coardă care intersectează (BC) în E şi cercul în F. Să se arate că AB este tangentă cercului circumscris triunghiului BEF.


Soluţie. Deoarece este comun şi (subîntind coarde egale) deducem că de unde: sau

Folosind puterea punctului A exterior cercului circumscris triunghiului BEF obţinem că AB este tangentă la acest cerc. QED.

Problema 6[]

Dacă H este ortocentrul triunghiului ABC şi sunt picioarele înălţimilor acestuia (), să se arate că:


Soluţie. Puterea punctului H faţă de cercul circumscris patrulaterului inscriptibil ABDE (unghiuri formate de diagonale cu laturi opuse sunt congruente - sunt chiar unghiuri drepte) conduce la Analog pentru un al patrulater inscriptibil. QED.

Problema 7[]

Se consideră două cercuri Să se determine locul geometric al punctelor din plan care au puteri egale faţă de cele două cercuri.


Soluţie.

Avem aşadar de găsit mulţimea punctelor M din plan care:

  (#)

Fără a restrânge generalitatea problemei, putem considera şi notând condiţia (#) devine:

Ajungem la altă problemă:

Să se determine locul geometric al punctelor M din plan pentru care diferenţa pătratelor la două puncte fixe este constantă.

E suficient să folosim, de exemplu, teorema lui Pitagora generalizată în triunghiul (sau teorema cosinusului) şi obţinem imediat că, dacă N este proiecţia lui M pe că punctul N este fix, adică locul lui M este o dreaptă perpendiculară pe QED.


Observaţii:

1) Locul astfel determinat se numeşte axa radicală a cercurilor (şi deci este o dreaptă perpendiculară pe linia centrelor)

2) Dacă atunci axa radicală a cercurilor este chiar dreapta AB, iar dacă MN este tangenta comună a acestor cercuri, atunci AB intersectează (MN) în mijlocul acestuia.

Problema 8[]

Se consideră un triunghi ABC şi se notează cu respectiv mijloacele laturilor (AC), respectiv (AB), iar cu H piciorul înălţimii din A. Să se arate că cercul circumscris triunghiurilor au un punct comun I, iar HI intersectează (B'C') în mijlocul său.


Soluţie: Considerăm D ca fiind al doilea punct de intersecţie a cercurilor circumscrise triunghiurilor deducem acum:

de unde avem că patrulaterul este inscriptibil, deci I este de fapt punctul D. În continuare, deoarece triunghiurile şi sunt isoscele ( şi - mediane corespunzătoare ipotenuzelor...), iar deducem că este tangenta comună celor două cercuri (tangentă în respectiv ). Cum HD (sau HI) este axa radicală a cercurilor respective, obţinem că HI intersectează (B'C') în mijlocul acesteia.

Problema 9[]

În triunghiul ABC se notează Cercurile cu centrele în de raze respectiv intersectează laturile triunghiului în şase puncte (discurile respective sunt două câte două disjuncte). Demonstraţi că cele şase puncte sunt conciclice dacă şi numai dacă există egalităţile:


Soluţie: Notăm

Presupunem că sunt conciclice. Folosind puterea punctului A faţă de cercul ce conţine cele şase puncte, avem:

adică:

Rezultă:

Analog cu puterea punctului C faţă de acelaşi cerc, avem:


Reciproc, presupunând adevărate egalităţile vom arăta că hexagonul MNPQRS este inscriptibil; vom demonstra aşadar că mediatoarele laturilor sale sunt concurente. În primul rând, să observăm că mediatoarele laturilor sunt concurente, fiind bisectoarele unghiurilor triunghiului ABC; notăm punctul de concurenţă cu O şi arătăm că O este situat şi pe celelalte mediatoare. Notăm cu proiecţiile lui O pe dreptele Cum O este pe mediatoarea lui [PQ], avem: şi deoarece această mediatoare este şi bisectoarea unghiului deducem: Obţinem astfel: şi, analog,

Ajungem acum la:

Folosind ipoteza deducem şi apoi sau:

  (1)

Analog, din ipoteza ajungem la

  (2)

Din (1) şi (2) avem adică sunt mediatoarele laturilor ale hexagonului.

Problema 10[]

Fie tangenta comună a două cercuri de centre şi secante în A şi B. Dreapta AB intersectează a doua oară cercul circumscris triunghiului în M. Să se stabilească natura patrulaterului


Soluţie. Folosim observaţia 2, problema 7 şi astfel punctul de intersecţie este axa radicală a cercurilor şi tangenta comună are proprietatea că Observăm că şi aşadar Cum însă deducem şi aşadar este paralelogram. QED.

Problema 11[]

În triunghiul bisectoarea unghiului intersectează latura în D. Se consideră cercul tangent la BC în D, care trece prin A, şi se notează cu M al doilea punct de intersecţie al lui AC cu Se notează cu P al doilea punct de intersecţie al lui BM cu Să se arate că P este situat pe una din medianele triunghiului ABD.


Soluţie. Notă cu Evident,

Deoarece APDM este patrulater inscriptibil, avem imediat:

Cum însă DC este tangentă la în D, deducem:

Acum, din

ajungem la:

Aşadar:

Obţinem acum:

Aşadar şi astfel BC este tangentă la cercul circumscris triunghiului APB. Deducem acum că AP este axa radicală a celor două cercuri ( şi cercul circumscris triunghiului APB), care intersectează tangenta comună în punctul T. Deoarece T este axa radicală, acesta are puteri egale faţă de cele două cercuri, adică:

deci P se află pe mediana din A a triunghiului APB. QED.

Problema 12[]

Se consderă un triunghi ABC şi astfel încât iar P un punct în interiorul triunghiului ADE. Se notează Dacă O este centrul cercului circumscris triunghiului PDG, iar Q centru cercului circumscris triunghiului PEF, să se arate că


Soluţie. Deoarece cele două cercuri se intersectează în P, este suficient să arătăm că AP este axa lor radicală. Notăm Din

şi astfel adică H se află pe axa radicală. Cum concluzia este imediată. QED.

Problemă propusă[]

Fie ABC un triunghi şi în interiorul său două cercuri şi care se intersectează în punctele M şi N şi astfel încât este tangent dreptelor AB şi BC, iar este tangent dreptelor AC şi BC. Să se arate că dacă M şi N sunt situate pe mediana din A a triunghiului ABC, atunci ABC este triunghi isoscel. Reciproca este adevărată?

Vezi şi[]


Bibliografie[]

(1) D.M.Bătineţu-Giurgiu şi colectiv – Probleme date la olimpiadele de matematică pentru licee (1950-1990), Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,1992

(2) M.Şt.Botez – Probleme de geometrie , Ed. Tehnică , Bucureşti , 1976

(3) A.Coţa şi colectiv – Matematică pentru clasa a IX a , manual , E.D.P. 1988

(4) A.Leonte,R.Trandafir – Principii şi structuri fundamentale în matematica de liceu , Ed. Albatros , Bucureşti , 1986

(5) L.Nicolescu , V. Boskoff – Probleme practice de geometrie , Ed. Tehnică , Bucureşti , 1990

(6) Gazeta Matematică , colecţia 1983- 2006

Resurse online[]

Advertisement