Experimentul 1. Se realizează un circuit cu o bobină L cu miez de fier, legată în serie cu un ampermetru, conectată la o sursă de tensiune continuă, prin intermediul unui întrerupător. La închiderea întrerupătorului se constată că acul ampermetrului deviază lent către valoarea finală a intensităţii.
Experimentul 2.
Se realizează circuitul cu bobina L cu miez de fier, se leagă la o sursă de tensiune continuă, prin intermediul unui întrerupător.
În paralel cu bobina se leagă un bec, a cărui tensiune nominală este ceva mai mare decât cea dată de sursă.
Când circuitul este închis, becul nu luminează, tensiunea aplicată la capetele lui fiind mai mică decât cea nominală.
După întreruperea circuitului, becul luminează, pentru scurt timp, destul de puternic, deşi sursa de tensiune a fost deconectată.
Experimentele descrise pun în evidenţă o anumită întârziere a curentului electric, atât la stabilirea, cât şi la închiderea lui, în circuitele care conţin bobine cu miez de fier. Pentru a explica fenomenul observat. se poate porni de la constatarea că la închiderea şi deschiderea circuitului este comun faptul că intensitatea curentului în curcuit variază: creşte de la zero la I la închiderea circuitului şi scade de la I la zero la deschiderea lui. Urmează că şi câmpul magnetic produs de curentul electric din circuit este variabil în aceste situaţii: creşte la închiderea circuitului şi scade la deschiderea lui.
